În câmpia Tesaliei, renumitele maistres, pentru a arunca vrăji asupra celor pe care îi invidiau, găteau specii de animale și plante, impure și necomestibile. Se spune că pentru a-și aduna ierburile, alergau goale în fiecare zi de 1 mai pe câmpuri, iar când luna era plină, o coborau și o mulgeau ca pe o vacă, rostind cuvintele lor magice și comunicând cu ființe demonice invizibile. Totuși, dincolo de magia dăunătoare, maistres știau și cum să rupă vrăjile și puteau vindeca boli, acționând benefic pentru societate. Magia, fiind legată de gătit, domeniul de acțiune feminin prin excelență, constituia o cunoaștere la care bărbații nu aveau acces. Magia era practicată în principal de femei care vizau bărbații, fie pentru a-i câștiga ca soți, fie pentru a suprima dominația masculină. Constituia nu doar o apărare-rezistență, ci și un fel de putere simbolică în cadrul societății dominate de bărbați. Și dacă nu toate femeile aveau acces la domeniul magiei, doar maistres, domeniul gătitului le privea pe toate. Gătitul în societatea tradițională a Karagounides, precum și în societatea tradițională greacă mai largă, era o artă feminină și o tehnică învățată social care era comunicată oral și personal, din generație în generație, de la mamă la fiică. Femeile găteau zilnic și ofereau mesele lor benefice familiei, vizitatorilor, lui Dumnezeu, precum și la nașterea, căsătoria și moartea fiecărui individ.