Am terminat jocul după 128 de ore de joc și am atins 99% completare, așa că voi împărtăși câteva impresii. Pentru fanii Mass Effect și oricine este interesat, mai jos voi discuta în detaliu opinia mea.
În primul rând, trebuie să spun că a existat o critică și o indignare excesivă și nejustificată despre joc înainte de lansare. Lumea, fanii și criticii aveau așteptări foarte mari de la Andromeda (rezonabile și logice) având în vedere moștenirea lăsată de cele 3 jocuri anterioare. Standardul a fost stabilit foarte sus și este dificil pentru noi să fim iertători cu orice eroare tehnică și defect. Cu toate acestea, realitatea este că Bioware este încă aceeași companie: una care știe să scrie povești captivante și să gândească pe o scară mare, dar are dificultăți în a-și livra în mod corespunzător viziunea. Dar dacă suntem deschiși și abordăm Andromeda ca pe un joc nou, acordându-i timpul necesar, își va dezvălui meritele în ciuda oricăror greșeli.
Povestea este complet nouă în comparație cu jocurile anterioare, unde preiați rolul unui Pathfinder (un explorator) cu responsabilitatea de a descoperi planete în sistemul Andromeda care sunt viabile pentru colonizare.
Aspecte pozitive:
(+) Rețeta bună a Mass Effect este aici. Explorare plăcută, poveste interesantă, un univers vast, hărți mari cu zeci de misiuni secundare, un sistem de dialog plăcut, momente mici de uimire, personaje excelente și informații nesfârșite în codex pentru cei care se bucură de povestea din spate.
(+) Lupta este provocatoare și plăcută (mai ales în modul hardcore, în care joc) în ciuda sistemului de selecție și utilizare a abilităților destul de greoi. Adăugarea săritului adaugă flexibilitate, iar sistemul de acoperire automată funcționează în general satisfăcător (deși există momente stânjenitoare când nu face ceea ce te aștepți).
(+) Sistemul de clase, cu adăugarea "Profilurilor" (nu voi intra în detalii), oferă varietate și mare flexibilitate în felul în care joci. De exemplu, Vanguardul meu preferat cu Charge și Nova poate acum să aibă și camuflaj și să folosească puști cu lunetă (abilități care erau anterior exclusive clasei Infiltrator).
(+) Grafica, în afară de câteva mici probleme în anumite zone, este extrem de impresionantă pentru un joc open-world. Cei care iubesc setările de space opera și mediile spațiale vor fi încântați.
(+) Povestea este proaspătă și se concentrează destul de mult pe personaje noi, deși nu atinge nivelul jocurilor anterioare. Adevărul este că în anumite momente, povestea pare "grăbită", dar cu cât progresezi mai mult, mai ales după două treimi din joc, devine cu adevărat interesantă și lasă multe răsturnări de situație pentru viitorul seriei.
(+) Aspectul de explorare, cred, este cel mai mare atu al jocului. Pentru cei care se bucură de curățarea hărții, majoritatea zonelor au multe lucruri de descoperit și de văzut. Grafica ajută și ea aici, deoarece majoritatea peisajelor și planetelor sunt incredibil de frumoase.
Aspecte negative:
(-) Inventarul este haotic și un coșmar de navigat (similar cu primul Mass Effect). Nenumărate variații Sunt necesare multe clicuri și meniuri pentru a ajunge unde vrei, harta nu este ușor accesibilă, iar modul în care misiunile și quest-urile secundare sunt grupate și separate este disfuncțional (necesitând adesea întoarcere sau alegeri manuale pentru a înțelege lucrurile).
(-) Scanarea planetelor este și mai intensă și enervantă decât înainte. Deși au adăugat efecte și mișcări foarte frumoase (care sunt impresionante la început), după un timp devine extrem de lentă și o pierdere de timp, luând timp de joc fără niciun motiv.
(-) Nu mi-a plăcut faptul că poți schimba echipamentul doar înainte de misiune și nu în timpul ei. De asemenea, faptul că nu poți salva oriunde dorești în misiunile prioritare. Deci, dacă eșuezi, trebuie să începi de la punctul de control anterior (mai ales când joci pe dificultatea hardcore sau insanity unde ecranul de moarte nu este neobișnuit, te frustrează ușor).
(-) Am lăsat problemele grafice la final, despre care se plâng mulți. Într-adevăr, există texturi mediocre pe fețe, sincronizare slabă a buzelor și probleme de cadență (deși nu le-am văzut des), dar cred că nu distrug experiența generală și vor fi în mare parte rezolvate cu patch-uri.
-------------------
Pentru mine, Andromeda este un joc asemănător primului Mass Effect când a fost lansat pentru prima dată. În "umbra trilogiei", încearcă să introducă un nou capitol într-un univers vast de lume deschisă și să se desprindă de povestea impunătoare a lui Shepard. În același timp, are aceleași probleme tehnice ca primul joc din serie în vremea sa. Diferența principală este că atunci nu exista un punct de comparație, iar noi eram mai acceptanți față de mecanicile noi și problemele introduse de titlu. Dar acum, suntem critici mai stricți pentru că există o poveste anterioară și pentru că pe consolele noastre am văzut titluri precum Uncharted, Horizon, The Order, MGS5 și multe altele care împing limitele fotorealismului din punct de vedere vizual și tehnic.
În primele ore, Andromeda nu are ingredientele uimitoare pe care le aveau cele anterioare de la început. Lipsesc escaladarea rapidă și răsturnările puternice, grafica nu impresionează de la primul moment, coloana sonoră este în urma jocurilor anterioare Mass Effect, iar jocul "arde" o mulțime de mecanici, tutoriale și alegeri infinite încă de la început. Toate acestea îl fac haotic și fără strălucire, ceea ce cu siguranță va deranja jucătorii noi și chiar și fanii seriei într-o oarecare măsură.
Dacă combini aceste aspecte cu problemele în grafică, dublajul slab și scrierea grabită a părților din poveste, precum și defectele în motorul grafic, atunci este ușor să te concentrezi pe probleme și să le ignori. Și dacă nu ești un mare fan al seriei, nu le vei ierta, mai ales dacă prima ta întâlnire cu universul Mass Effect este Andromeda, atunci cu siguranță jocul nu te va impresiona.
În concluzie, trebuie să spun asta: Înțeleg că personal pot ierta multe pentru că sunt un mare fan, dar emoția, nostalgia și entuziasmul care mă umplu de fiecare dată când "pornesc" jocul pentru a juca nu pot fi descrise. Acest lucru poate fi suficient în sine pentru un