Atena, 1966
Piața Eroilor, Strada Ivi, Strada Nymphon, locuri și străzi ca toate locurile și străzile din Atena, mici, neînsemnate, triste, tiranice, dar infinit de tandre. Au mult praf, multă greutate, multe femei, mulți copii, mult zgomot și multă liniște. Pe aceste străzi, dorințele și visele oamenilor se nasc și mor, venind în fiecare seară cu briza dulce și dispărând în fiecare zori cu sirena tristă a fabricii.
Speranțele tânărului Loukas, nostalgia "Contelui" căzut, iubirea fără speranță a lui Agesilaos de vârstă mijlocie, viața îngenuncheată a muncitoarei Argyroula, durul Vlasis și înșelata Frosso, dezamăgirea Annei care cerșește două cuvinte tandre, onorabilul Spyros și fermecătorul Alekos care o curtează, dar și actrița, turnătorul, golanul, escrocii, prostituatele, bărbații transpirați din ateliere și femeile care se înjură pe scări înainte de a se îmbrățișa și săruta din nou, schimbând cuvinte de scuze și iubire.
Vieți dulci și vieți otrăvite, demne și meschine, aspre și tandre. Unele ușoare, altele dificile, unele calme și altele furtunoase. Vieți alb-negru, zgâriate, uzate, dar și insuportabil de nostalgice.