Mulți oameni se întreabă unde și când a început ceea ce numim Știință. Dacă considerăm Știința în sensul modern, ar putea fi suficient să începem cu Galileo și Kepler, la începutul secolului al XVII-lea. Totuși, dacă considerăm Știința ca efortul de a înțelege logic comportamentul fenomenelor naturale, atunci trebuie să începem cu Antichitatea, o perioadă aproximativ între 600 î.Hr. și 400 î.Hr., când filozofii cunoscuți ca Presocratici trăiau în Grecia Antică.

Provocarea Științei este aceeași cu cea a Logicii: ambele doresc să rezolve probleme, știind dinainte cum să le contureze conform experienței gândirii. Dincolo de asta, întrebările exprimate într-un mod științific trebuie să-și găsească răspunsurile în cadrul materiei investigate, și nu în mituri sau narațiuni mitice.

Așadar, deși nu erau oameni de știință, Presocraticii merită un loc proeminent în universul științific, deoarece au lăsat moștenire tipul de gândire de care Știința nu a mai putut să se lipsească de atunci.

În lucrarea de față, scrisă într-un mod viu și captivant de profesorul Auterives Maciel Júnior, veți intra în contact cu unele dintre ideile Presocratice, în special cele dominate de conținut "științific". De asemenea, după ce le veți citi, va deveni clar de ce acești filozofi sunt incluși printre "Nemuritorii Științei".

Artist, Designer, Ilustrator: Maria Panaretou