Cântecele din această carte sunt o mostră a cântecelor populare urbane din Grecia din prima jumătate a secolului al XX-lea. Ele reprezintă expresia creativă a unei subculturi urbane ai cărei membri grecii îi numeau în mod obișnuit rebetes. Acești rebetes erau oameni care trăiau o existență marginală și adesea subterană la marginea societății stabilite, dezorientați și luptând să se mențină în porturile industriale în dezvoltare, disprețuiți și persecutați de restul societății. Și este vorba despre greutățile și suferințele acestor oameni, visele lor zadarnice, iubirile lor actuale și iubirile lor pierdute, iar sub toate acestea, voința lor veselă și dură de a supraviețui.

Atractivitatea acestor cântece, adesea comparate cu blues-ul american, constă în faptul că conflictele pe care le exprimă nu sunt exclusiv conflicte grecești, ci sunt ale tuturor; și ele sunt încă nerezolvate - în Grecia urbană ca și în orice alt oraș.