"Când voi fi mare, vreau să fiu mai întâi asistentă medicală și apoi o 'persona non dada.' Ne-am născut dadaiști și vom muri dadaiști. Bona din fantezia copilăriei mele era pufoasă și dolofană, îmi făcea tortul meu preferat cu căpșuni și sânge și îmi cânta sonata de toamnă când îmi odihneam căpșorul pe sânii ei ca perne. Ea m-a învățat metoda simplă a celor trei ierarhii purtate de cele trei vrăjitoare cu darurile: timpul, arta și moartea. Ea m-a învățat proprietatea tranzitorie a iubirii pe care nu o păstrezi pentru tine, o împărtășești și te bucuri de singurătatea ta."

Jimis Panousis, în versiunea tipărită a unui jurnal radiofonic lung (octombrie 2009 - martie 2012), urmărește îndeaproape transformarea Greciei într-o colonie, datorită eforturilor neobosite ale urmașilor binecunoscutei familii politice reprezentate pe copertă, care ne-au distrat ore în șir.