Între secolele XV și XIII î.Hr., regatul hitit a fost unul dintre cele mai semnificative din Orientul Apropiat, deoarece controla o mare parte din Asia Mică și nordul Siriei. A menținut contacte diplomatice strânse cu toate regatele puternice ale vremii, iar în capitala sa au fost descoperite zeci de mii de tăblițe, oferindu-ne o bogăție de informații. Mai multe tăblițe se referă la regatul Ahhiyawa, un regat micenian semnificativ în Egee. Acum se consideră sigur că acest termen este legat etimologic de etnonimul "ahhei". Textele hitite prezintă regatul Ahhiyawa ca fiind puternic și extrovertit. A fost adesea implicat în afacerile din vestul Asiei Mici în secolele XIV-XIII î.Hr. și a menținut o fortăreață în Milawanda (=Milet). În secolul al XIII-lea, conducătorii hititi au recunoscut regele ahhean ca fiind egalul lor. Există, de asemenea, o referință la un conflict legat de Wilusa (=Ilium/Troia). De un interes deosebit sunt isprăvile lui Piyamaradu, un vasal al conducătorului ahhean, care a creat multe probleme pentru hitiți și sunt descrise în detaliu.     Capitolul introductiv prezintă pe scurt istoria regatului hitit în prima jumătate a mileniului al II-lea. Există, de asemenea, o scurtă prezentare generală a istoriei limbii și scrierii hitite. În următoarele patru capitole, textele sunt prezentate pe perioade cronologice cu o descriere extinsă a contextului istoric al vremii. Este de remarcat faptul că aceste texte hitite specifice sunt prezentate pentru prima dată în greacă.