„Cele nouă imagini muzicale” se bazează pe teme simple și concise scrise între 1990 și 1996, când au fost adunate într-o singură lucrare pentru chitară. În timp, aceste teme au luat diverse forme și au fost folosite pentru a însoți imagini teatrale sau cinematografice, care - întâmplător sau nu - erau aproape toate legate de copii.

În plus față de unitatea de stil, criteriul principal pentru selectarea pieselor a fost simplitatea - dar nu neapărat ușurința. Caracteristica lor comună este repetiția aproape obsesivă a unei idei melodice, armonice sau ritmice.

Desigur, crucială pentru această evidențiere a fost capacitatea intrinsecă a temelor de a fi prezentate de chitară ca și cum ar fi fost scrise pentru ea încă de la început, ceea ce în mai multe cazuri nu este departe de adevăr.

Georgios Mouloudakis a jucat un rol important în această evidențiere, nu numai cu abilitățile sale interpretative și tehnice, ci și cu valoroasa sa colaborare la adaptarea pentru chitară. De aceea, „Cele nouă imagini muzicale” pot fi dedicate doar lui.

Nikos Kypourgos