Anul 1204 d.Hr.: trupele celei de-a patra cruciade, după ce au invadat Imperiul Bizantin, capturează și jefuiesc Constantinopolul. Grecia este fragmentată: noi state grecești, france și venețiene se formează în regiunea Egeei. Trei ani mai târziu, un grup pestriț de aventurieri sub conducerea venețianului Marco Sanudo cucerește Naxos și alte insule din Ciclade. De atunci, insula Ariadnei va deveni capitala Ducatului Egeei sau Arhipelagului. Venețienii vor domina Naxos timp de aproximativ trei secole și jumătate, stabilind un sistem feudal care va dura până la începutul secolului al XIX-lea, rezultând în menținerea puterii descendenților lor asupra localnicilor chiar și după cucerirea insulei de către turci. În această perioadă, Naxos va fi ținta rivalității venețiano-turce pentru dominația în Egee, în timp ce sosirea și activitățile misionarilor francezi, în principal pe insulă, cu toleranța otomanilor, vor întări prezența occidentală deja puternică în Ciclade în timpul stăpânirii turcești. Martorii tăcuți ai prezenței și dominației latine în Naxos vor rămâne monumentele lăsate în urmă de cuceritori: Castelul din Chora și turnurile împrăștiate pe întreaga insulă.