`Prima dată când am fost fotografiată a fost când eram mică, de Crăciun. Haide, a strigat tatăl nostru, să facem o poză, o amintire, aici în fața spitalului. Un fotograf de stradă cu un trepied a apărut în fața noastră. Am pozat. Bătea vântul. Mama mea, eu, tatăl nostru cu fratele meu mic în brațe. Fratele meu murise cu o jumătate de oră înainte și ni l-au dat nouă. Îl ținea drept în brațe, cu piciorușele atârnând, sprijinindu-i capul cu o mână din spate. Îi închiseserăm ochii. Nu am ieșit bine în fotografie pentru că îmi era frig. În autobuz, conductorul nu a observat nimic. Am luat chiar și un bilet pentru fratele meu.` Myrtali (pseudonim) la 15 ani, cu o scurtă perioadă la bordelul Madamei Pandaisia și cu două crime care nu au lăsat nicio urmă asupra ei, a înțeles multe, și devreme, despre lume, motiv pentru care a ales să-și creeze propria realitate. A coborât chiar și în Hades, dar nu și-a dat seama. La întoarcere, a înțeles că era mai bine să nu continue ca persoană existentă, ci să devină o creatură a unui roman și a imaginației. Pentru că astfel ar evita două probleme enervante: moartea și viața. `Ghidul Întunecat` urmează realitatea sa complet personală. La fel cum face fiecare persoană. [Fragment din textul de pe coperta din spate a ediției]