Cu Lysistrata, lupta dintre Istorie și Poezie este câștigată de cea din urmă, iar această victorie semnifică faptul că, deși ciclul de sânge și prostie este reciclat—eterna întoarcere a Aceluiași—prin Poezie, acest ciclu primește o lovitură uluitoare, și deși Poezia nu abolește acest ciclu, poate totuși să-l expună fără rușine și să-l transforme în material pentru uz poetic. Lysistrata este suprimarea greutății zdrobitoare a tragediei Istoriei, și în acest sens, Comedia câștigă propria sa semnificație, devenind antidotul elocvent la ciuma istorică.