Ideologistul și fiul ambițios al unui miner, John Gabriel Borkman, rupe legătura romantică pe care o avea cu Ella Rentheim, se căsătorește cu sora ei Gunhild și împreună au un fiu, Erhart. El devine director de bancă, este marcat de nereguli financiare și este condamnat la închisoare pentru câțiva ani. Când se întoarce acasă, trebuie să se confrunte cu indiferența soției sale, critica norei sale și indiferența fiului său.

Piesa se bazează pe cunoscutul triunghi amoros ibsenian. Climaxurile dramatice, umorul subteran și adevărurile universale rostite de personaje au făcut din "John Gabriel Borkman" o lucrare iubită printre europeni la începutul secolului al XX-lea, ajungând până în zilele noastre ca fiind atât disruptivă, cât și sensibilă. Borkman este ultimul aristocrat care vrea să repare lumea. El este omul cu intenții bune și motive nobile care este sufocat de percepția tehnocratică a lumii. Este o realitate a secolului al XX-lea care exprimă lupta pentru o calitate a vieții și a eticii, și răsăritul unei alte calități și alte etici.